Este o situatie fascinanta in care parintii nu pot decat sa accepte prezenta noastra. Am incercat sa-i deranjam cat mai putin.
Intotdeauna e mai placut sa mergi cu prietenii. Mai ales cand sunt tot atat de entuziasti cum a fost Alexandra.
Nu am neglijat nici ciupercutele.
Si nici broscutele, mai ales pe cele care ne-au parut la inceput ca sunt cuci. Scoteau un sunet foarte asemanator si cu greu ne-am dat seama ca ne uitam in directia gresita, adica in coroana copacilor in loc sa cautam in balta.
In timp ce o pozam pe cantareata Mihai si Alexandra ma asteptau rabdatori.
Am incheiat cu o panda la cuibul unui graur.
si cu filmari cum nu ne asteptam.
Cu o zi in urma, pe 17 am facut un prim film care nu m-a satisfacut dar e interesant:
Sigur ca se poate si mai bine dar trebuie prelucrate :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu