Pagini

duminică, 20 octombrie 2013

Star Party la Comana 2

Saptamana trecuta ratasem iesirea din motive de vreme. Hotarat sa ies cu orice pret in ciuda norilor care s-au jucat cu noi pana in ultimele ore inaintea plecarii. In ciuda faptului ca era imediat dupa Luna Plina. Chiar daca erau numai 11 grade in acea seara. M-am intalnit cu Razvan pe la ora 20 si cam o ora mai tarziu poposeam in locul deja stiut. Prima surpriza: Luna lumina feeric tarlaua cu varza. Cu o luna in urma (vreo 40 de zile mai precis) locul era gol si parea necultivat. Baietii s-au cam ferit de varza si de noroiul de pe tarla. Era atat de multa lumina datorata Lunii incat te puteai deplasa fara nici un fel de lanterna.

Mi s-a parut o oportunitate sa am atata lumina pentru un peisaj de noapte si mi-am imaginat miscarea astrelor pe cer pe langa un copac din apropiere. Am incercat o incadrare cu obiectivul de kit (de 18-55). Nu incapea copacul si inapoi nu puteam da din pricina unui maracinis din liziera padurii. Directia era foarte buna deci nu am cedat si am schimbat cu fisheye de 8mm. Se incadra prea larg. Asa ca m-am apropiat. Poza, reincadrare usoara (rotirea aparatului). Inca o poza, inca o reincadrare. Incet, incet am ajuns in pozitia dorita. Cu gandul la time lapse dau drumul la o serie de 300 de imagini succesive. Mai trec niste masini si lumineaza arborii si tufele de pe marginea soselei. Acestea apar in trei imagini si astfel am avut de ales. Pun mai jos una dintre ele in care dara e mai lunga, exista si o portiune cu stopuri si arborii se vad mai bine. Greu de obtinut mai bine in conditiile date. Luna contribuie si ea cu niste straluciri intresesante pe frunzele copacului.





Mi-am incercat norocul si cu SQM si masuratorile aratau 18,3. Cu trei magnitudini mai putin decat data trecuta. Nici vorba de Cale Lactee. Totusi Orion arata frumos si am intrat in mijlocul verzelor pentru o noua serie, de data aceasta mai scurta. Evident ca m-am umplut de noroi dar asta-i soarta fotografilor si m-am impacat de mult timp cu gandul ca aproape dupa fiecare iesire foto trebuie sa-mi spal hainele si incaltamintea. In timpul seriei s-a itit si Sirius de dupa niste tufe.





 Am schimbat ideile si avand Luna sus in stanga drept sursa principala de lumina pentru peisaj am facut cateva probe cu zona cu observatori. Am adunat participantii pentru poza de grup. Din cateva incercari, cu glumele si rasetele de rigoare am reusit ceva. O amintire pentru noi toti.



Evident ca noi suntem luminati de blitz, o adevarata blasfemie astrofotografica. Intr-o noapte cu Luna Noua si cer senin as fi fost probabil huiduit pentru utilizarea lui. Daca te uiti atent se vede umbra noastra datorata Lunii. Chiar daca am dat cu blitzul! Fotografie clasica cu doua surse de lumina, e adevarat total diferite ca intensitate si calitate.

Dupa distractie m-am intors la seriile de fotografii. Cum singura sursa de miscare pe teren eram chiar noi am intrat din nou in tarla si am facut o noua incadrare. Pozitionarea s-a facut usor caci era multa lumina pe subiect(e) si am pornit o "rafala" care a durat mai mult de ora. Am ales singura poza in care decorul era luminat de o masina in trecere. La ora aceea traficul era aproape inexistent deci ma consider norocos cu acel cadru. Pentru a obtine ceva similar ar fi trebuit sa colind cu un blitz in mana, prin noroaie si in postprocesare sa folosesc o multime de cadre, sa adun unele parti din imagine si sa maschez altele, etc.



Este placut sa faci aceste serii. Iti imaginezi cam cum va iesi in final, in film, si doar ai de controlat din cand in cand aparatul si obiectivul. Caci problemele se pot ivi oricand: se abureste obiectivul sau se termina bateria aparatului sau se umple cardul cu imagini (mai ales daca faci si RAW) sau... Dar cel mai placut este faptul ca poti colinda telescoapele folosite la vizual si poti vedea usor o multime de lucruri pe cer. Din punctul meu de vedere o iesire la observatii pe Luna Plina nu este un rateu ci o mare ocazie pentru fotografiile de peisaj. Am facut si fotografii astronomice: la nova din Delphinus. Spre surprinderea mea stralucirea ei scazuse enorm dupa 40 de zile. Este inca vizibila in fotografii dar se indreapta spre limita pentru parametrii folositi. Evident ca in cazul unor expuneri mai lungi va fi mult mai usor de vazut.

Inchei cu filmul facut pe baza seriilor facute in acea noapte. Am adaugat si nova in doua momente: pe 9 septembrie si pe 19 octombrie. A iesit un fel de blink comparator. Am pus fenomenul asta de vreo 7-8 ori.



Sa nu uit: la plecare erau numai 6 grade! Greu sa fii astrofotograf.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu